Cinci poveşti venite din cinematografii cu ieşire la Atlantic îşi împart atenţia spectatorilor români în acest weekend, potrivit Mediafax.
„Vremuri grele la El Royale/ Bad Times at the El Royale” este un film de Goddard, de Drew Goddard. Regizorul seriei „The Good Place” îi are în distribuţie pe Chris Hemsworth, Dakota Johnson, Jeff Bridges şi Jon Hamm. Şapte persoane se adună la hotelul El Royale, din Lake Tahoe, la graniţa dintre Nevada şi California. Direcţiile din care vine fiecare, dar şi cele spre care se îndreaptă trec repetat de la comedie la groază, cum îi stă bine unei pelicule neo-noir.
„Primul om pe Lună/ First Man” e exact ce îi zice numele, povestea lui Neil Armstrong, primul om care a ajuns pe Lună. Interpretat de Ryan Gosling, personajul cunoscut de aproape toată lumea se dezvăluie în altă lumină odată ce sunt redate toate incertitudinile care planau asupra misiunii originale. Povestea e regizată de Damien Chazelle, cunoscut pentru „Whiplash” şi „La La Land”.
Suspansul este şi ţinta peliculei „Blestemul celor rămaşi/ I Still See You”. Bătaia însă este supranaturală. O adolescentă are o relaţie strânsă cu tatăl ei, care nu mai trăieşte de mai bine de un deceniu. Problema este că multe alte persoane au rămas prin zonă după moarte şi că nu toate au răspunsurile de care ar avea nevoie. Ceea ce deschide o serie de posibilităţi investigative şi pentru personaje, dar şi pentru regizorul Scott Speer, remarcat cu „Sub soarele nopţii/ Midnight Sun” şi pentru „Întâlniri mortale/ Eye Candy”.
„Mile 22: Misiune secretă/ Mile 22” îl are ca protagonist pe Mark Wahlberg. Teoretic, asta înseamnă că e un film de acţiune. Motivul sună cunoscut: un deţinut trebuie să scape cu viaţă şi drumul până la punctul de extracţie este presărat cu pericole. Numai că, de data aceasta, totul trebuie să rămână secret. Motivele ţin de politică globală.
„Woman at War/ Femeie în război” e o producţie islandeză regizată de Benedikt Erlingsson. O femeie trecută de 50 de ani are de dus luptele ei cu industria locală pentru păstrarea mediului. Dar în viaţa ei apare un copil. Fără părinţi. Dramele islandeze au felul lor de a provoca râsul. Şi emoţia.
Dacă ar fi să ne luăm după trailer, drama islandeză pare o petrecere balcanică.